Descoperirile arheologice, cunoscute noua pina acum , in vatra actuala a orasului si imprejurimi dovedesc prezenta omului pe aceste meleaguri, inca din timpuri foarte indepartate, in bazinul Tirnavelor identificate, urme a tracilor si stramosilor nostrii daci, iar recent pe pe terenul actual al postei, au fost descoperite urme de viata omeneasca care dateaza inca din epoca fierului , adica de acum aproape3.000 ani. In apropierea orasului, pe marginea soselei ce duce spre Saros, au fost descoperite urme ale celtilor. La sud de gara Dumbraveni, pe soseaua principala ce duce spre Sighisoara, se afla o cariera de pamint.
Aici au aparut materiale arheologice de factura celtica din perioada La Tene, citeva schelete si cesti dacice, care in cea mai mare parte au fost distruse de muncitorii de la cariera. Dintr-o foarte sumara cercetare de suprafata , facuta acum cativa ani, au putut fi salvate doua urne celtice si citeva cesti dacice. Urnele celtice care contineau oase calcinate indica un cimitir, iar cestile dacice o asezare. Cimitirul celtic se afla in marginea asezarii dacice. Intr-un mormint celtic a fost descoperit si un vas dacic, lucru cunoscut de altfel si din alte descoperiri de aceasta factura. Celtii s-au impus prin lupta in aria Dumbraveni, dar mai tirziu ajungind la o intelegere cu populatia bastinasa, in mormintele lor puneau si cite un vas dacic ca o veneratie fata de acestia. La baza descoperirilor din acest punct, se poate vorbi cu siguranta despre asezare dacica la Dumbraveni.
Sapaturi arheologice viitoare vor mai scoate materiale dacice si in alte puncte de pe actuala vatra a orasului Dumbraveni. Asezarile dacice sunt cunoscute si in citeva localitati din jurul Dumbravenilor. Alta de pilda, este asezarea dacica de pe hotarul " Lunca Fintinilor" de la Curci. Ceramica dacica din La Tene descoperita aici ocupa un loc important in cadrul asezarii acestea. Ceramica este lucrata la mina, de culoare caramizie, dintr-o pasta poroasa, cu impuritati, incomplect arsa si ceramica lucrata la roata din pasta fina si foarte bine arsa. Materialul ceramic apartinind sec.III-I inaintea erei noastre, confectioanat in maniera traditionala, provenea in cea mai mare parte de la vase de dimensiuni mijlocii si mici. Ceramica este formata din fructiere cu picior , cani, cesti si vase in forma de borcan care poarta ornamente specifice vaselor dacice La Tene cum sunt butonii si briul alveloare.
O puternica asezare de la nord de Dumbraveni, este aceea de la Gogan, cunoscuta mai de mult si care se intinde pe o mare suprafata, incepand de la grajdurile cooperativei agricole de productie spre nord- est din aceasta localitate.In 1971 cu ocazia unei cercetari de suprafata, pe locul unde au fost sapate gropile de silozori ale cooperativei, au iesit la iveala foarte multe fragmente de ceramica dacica de la :vase mari in forma de sac cu butoni, vase-borcan decorste cu briu alveolar de culoare cafenie lucrate cu mina. Apoi fructiere si vase mari de provizii de culoare cenusie lucrata la roata. Tot in aceasta asezare a fost, descoperit un cuptor de piine dacic din pietre de cariera . Linga usa cuptorului seafla foarte multa cenusa si carbune. Asezarea dacica de la Gogan este socotitaca unul din marile centre locuite de daci in aria Dumbraveni. Aceasta demonstreaza prezenta unei uniuni dacice in jurul Dumbravenilor. In legatura cu puternica asezare dacica de le Gogan s-au purtat discutii mai ales in ceea ce priveste toponimicul Gogan care ar deriva de la muntele sau dealul Kogaion . Herodot ne spune ca dacii se socotesc nemuritori :ei nu cred ca mor, ci sunt convinsi ca cel raposat merge la Zamolxis.
Dacii ca si tracii, era un popor puternic stapanit de prejudecati religioase,pe care conducatorii lor le-au folosit in interesul dominatiei de clasa si a statului asupritor.Acest Zamolxis, avea un templu pe muntele sfint Goganion, cu un riu cu acelas nume la poalele lui. Pentru a demonstra nemurirea sufletului Zamolxis a disparut intr-o camera subterana a templului sau intr-o pestera din apropiere, unde a stat trei ani, iar in anul al patrulea a reaparut. Aceasta ar fi avut rostul demonstrarii adevarului propovaduit de Zamolxis despre nemurirea dacilor. Unii istorici din secolul al XIX-lea au incercat sa dovedeasca,Kogaionul nu este altceva decat Goganul din apropierea Dumbravenilor.
Unul dintre ei spune ca aici a fost localizat, dupa legenda, pestera profetului Zamolxis, elevul lui Pitagora, care s-a retras timp de trei ani in pestera dealului Kogaion si apoi iesind de acolo a aratat ca s-ar fi intors din lumea spiritelor. Si autorul monografiei amintite, crede ca dealul Kogaion nu este altceva decat goganul" pe linga care curge paraiasul Cundului. Prezenta dacilor a fost atestata prin descoperiri arheologice,nu numai in vatra orasului, ci si in localitatile apropiate ca Goganul, Viisoara, Ormenis si altele. Tezaurul dacilor descoperit la Senereus, precum si cel decoperit la Medias, dateaza din secolul I inaintea erei noastre . In timpul dominatiei romane, prin Dumbraveni trecea drumul care lega Alba-Iulia (Apulum) de Sighisoara , unde se aflau localizate unitati ale Legiunii a 13-a romane. [...]