De asemenea, in jurul Dumbravenilor la Biertan, Dupus, Gogan-Varolea, Ormenis, Prod, Senereus si Smig au fost descoperite numeroase urme ale unor puternice asezari romane, din epoca sclavagista. Pe baza descoperirilor arheologice s-a ajuns la concluzii ca asezarea omeneasca de la Dumbraveni a aparut cu mult inaintea secolului I . Ea avea sa se dezvolte mai rapid, insa abia dupa un val de emigratii, evoluand dupa aspectul orasenesc de viata. La Dumbraveni avem urme din vremea dominatiei avarilor , datand din secolul al VIII-lea . Avarii , care erau un popor seminomad, au navalit din Asia in secolul VI si s-au asezat in Pannonia dar si in partile Transilvaniei.
Navalirea avarilor din campia Dunarii punea Europa in fata unei primejdii asemanatoare cu aceea a hunilor din vremea lui Attila . Cel dintai a fost amenintat Imperiul Roman de rasarit. Avarii au ajuns pina in fata Constantinopolului, dar au fost respinsi. Imperiul Roman isi face confederiatii si mai tirziu le da ajutoare banesti. Carol cel Mare va fi acela care in anii796-797 va distruge pentru totdeauna puterea avarilor. Potrivit descoperirilor arheologice, avarii au fost identificati si in bazinul Tirnavelor, la Tirnava (Prostea Mare), Medias, Bratei si la Dumbraveni. La Dumbraveni a fost gasit un tipar masiv din bronz cu conturul semicircular, al carei capete se prelungesc in linii drepte. Suprafata aplicei se imparte in zone corespunzatoare conturului, Diametru aproximativ 5-6 cm.
Tiparul de la Dumbraveni este considerat ca unealta de productie, caciea a fost folosita pentru presarea pieselor ornamentale aplicate pe centura sau aranjament. In documentele din vechime, Dumbraveni apare sub numele de Ebesfalva,adica satul Ebes, probabil numele uniu feudal. Romanii I-au zis Ibasfalau, denumire care s-a pastrat pina in zilele noastre. Dupa prima atestare scrisa de le 1374, numarul stirilor cresteau treptat. Existenta Dumbravenilor (Ebesfalva) este mentionata in diverse documente din anii 1376, 1377, 1378, 1379, 1448. Intr-un document din anii 1471 aflam ca nobilul Ianos Bethlen a carui familie poseda domeniu foarte intins, ce cuprindea mai multe capele, la Blaj, Cris, Alba-Iulia, precum si asezari printre care si Ebesfalva; cerea impartirea intre mostenitorii acestui vast domeniu.
Un alt document de la 1516 aminteste de existenta unei biserici in care slujba se facea in limba slavona, ceea ce dovedeste ca populatia era formata din ortodocsi. In timpul intariri stapanirii feudale in Transilvania, taranii romani de pe Tirnave, organizati in obstii si condusi de juzi si de cnej, sunt treptat deposedati de proprietatile lor si ajung iobagi. Pe acesta meleaguri s-a intronat cu timpul o crunta iobagie,ceea ce a determinat fuga multor iobagi de pe mosiile feudalilor si chiar citeva ramasite locale. Taranii romani din aceste locuri au participat si la rascoalele mai mari, cum a fost cea a secuilor din 1562. Au ajuns cu tabara pina la Hoghilag,acestia impreuna cu iobagii romani localnici au distrus castelul feudal de la Dumbraveni.
In secolele urmatoare, pe teritoriul orasului Dumbraveni si imprejurimi, se petrec o serie de evenimente politice si militare. In 1605 localitatea a fost cucerita de catre oastea lui Radu Serban, domnitorul Tarii Romanesti si stapanita timp de opt luni. La 1552 puternicul feudal Grigore Apaffy, care pe atunci era prefectal judetului Dobica si loctiitorul maresalului curtii din Martinuzzi, guvernatorul Transilvaniei, cumpara toate mosiile existente in Dumbraveni si construieste castelul cetate de aici. In acest timp se formeaza domeniul cetatii Dumbraveni. La 1590 Nicolae Apaffy, prefectul comitatului Cetatea de Balta (Tirnava) isi muta sediul oficial la castelul din Dumbraveni. Din acest moment domeniul cetatii Dumbraveni capata tot mai mult functia domeniului din Cetatea de Balta. Dupa ce Mihai Apaffy infringe incercarile adversarilor de al rasturna, se instaleaza o lunga vrema la domnie, iar tirgul Dumbraveni prin aceasta devine resedinta domneasca.
Dar, domnia lui Mihai Apaffy se dovedeste a fi nefericita pentru Transilvania. In timpul lui Mihai Apaffy I (1661-1690) s-a intarit stapanirea turcesca in Transilvania. Spre sfirsitul domniei lui Mihai Apaffy I se ascut contradictiiledintre cele doua imperii: german si turc. Turcii ataca Viena la 1683. La aceasta campanie participa si Mihai Apaffy I, alaturi de domnii din tarile romane. Turcii sunt infrinti si acest insucces mareste influenta Imparatiei habsburgice asupra Transilvaniei. Silit de imprejurari, Mihai Apaffy I isi indreapta acum privirea spre Viena. La 27 noiembrie 1685 Mihai Apaffy semneaza la Dumbraveni, impreuna cu Antidie Dunot trimisul imparatului, un tratat prin care se obliga sa intretina armata imperiala. In timpul domniei pricipelui Mihai Apaffy I ,tirgul Dumbraveni are intense relatii cu tarile romane, atat politice, cat si economice. [...]